De curând s-au împlinit 8 ani de la mult prea grăbita trecere la cele veşnice a poetului şi traducătorului clujean Vasile SAV.
Născut la 27 noiembrie 1949, în localitatea Şoimuş din judeţul Sălaj, ca unic fiu al unei familii mai înstărite de ţărani, Vasile SAV ajunge, în anul 1967, după absolvirea liceului din Jibou, student al Facultăţii de Filologie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, pe care o absolvă în anul 1972. După absolvire, are norocul de a rămâne în municipiul Cluj-Napoca, unde, până în anul 2003, îndeplineşte mai multe funcţii. Debutul în presă are loc în octombrie 1969 în paginile revistei Echinox al cărei membru fondator a fost, iar cel editorial abia 15 ani mai târziu, în volumul colectiv Alpha apărut la Editura Dacia din Cluj-Napoca.
Vasile SAV colaborează cu poezie şi traduceri la aproape toate marile reviste literare din ţară, însă, opera sa tipărită cuprinde doar 3 volume, respectiv Elogii, Editura Dacia, Cluj-Napoca 1986, Solilocvii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989 şi Catulliene, Editura Crater, Bucureşti, 2002.
Ca absolvent al secţiei română – latină a Universităţii clujene, Vasile SAV se remarcă prin traducerile sale strălucite din Tibul şi mai ales din opera Sfântului Augustin. În diverse periodice au apărut însă şi traduceri ale sale din Horaţiu, Gh. Şincai, Catullus, precum şi din Sfântul Augustin. Traducerile sale din aceşti din urmă autori îi aduc autorului mai multe premii. Astfel, în anul 1992 i se conferă Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul Properţiu, Elegii (Sexti Propertii Opera omnia), apărut la Editura Univers, Bucureşti 1992 şi, tot în anul 1992, pentru aceeaşi operă primeşte Premiul pentru crea mai bună traducere la Salonul Naţional de Carte, Cluj-Napoca; 8 ani mai târziu, Asociatia Cluj a Uniunii Scriitorilor îl premiază pentru traducerea operei Sfântului Augustin, De Musica, lucrare apărută la editura Univers, 2000. În anul 2002 primeşte Premiul, pentru traducerea operei Sf. Augustin (sase volume din Opera omnia), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002.
Despre creaţia sa literară şi despre traducerile publicate în volume au apărut recenzii şi articole semnate de nume prestigioase ale exegezei literare româneşti, care au subliniat atât priceperea şi măiestria sa în găsirea celor mai inspirate echivalente româneşti, cât şi harul înnăscut de traducător al lui Vasile SAV.
În afara activităţii remarcabile de traducător pe care a desfăşurat-o încă de la absolvirea facultăţii, Vasile SAV s-a remarcat şi ca un poet sensibil şi profund, care, lucru mai rar la confraţii săi, vine în plus şi cu un impresionant nivel de cultură, fapt vizibil şi din problematica deosebită a unor dintre poemele sale.
Latinist de excepţie şi menestrel cu har, Vasile SAV a fost una dintre figurile emblematice ale Clujului echinoxist, o prezenta remarcabilă in redacţiile clujene în care a funcţionat.
La începutul anilor 90 ai secolului trecut, în calitate de realizator de emisiuni culturale la studioul de Radio şi Televiziune din Cluj-Napoca, l-am avut, în mai multe rânduri, fie personal, fie în compania altor universitari şi cărturari transilvăneni, invitat pe poetul şi traducătorul Vasile SAV, descoperindu-i o altă dimensiune a personalităţii lui, şi anume, harul vorbirii inspirate şi alese. Vasile SAV nu era un interlocutor comod, ci, dimpotrivă, unul grăbit, lăsând adesea impresia de agresivitate verbală, dar, în acelaşi timp extrem de plăcut, prin profunzimea intervenţiilor, a judecăţilor de valoare formulate, dar şi prin calitatea intelectuală ireproşabilă a mesajului său.
Datorită unei implacabile boli, firul vieţii sale s-a frânt la 3 septembrie 2003, la abia 54 de ani, neîmpliniţi, când ar mai fi avut încă multe de oferit culturii şi literaturii române. Soţia sa, poeta Lucia SAV, alături de care a semnat volumul Călătorii prin tranziţii, de Montri Umavijani, apărut la Editura Clusium, Cluj-Napoca, în anul 1997, a făcut eforturi deosebite, inclusiv de ordin material, pentru ca, în anul 2010, să apară, la Editura Casa Cărţii de Ştiinţă din Cluj-Napoca, volumul Vasile SAV – in memoriam.
Lucrarea este realizată, nu doar cu multă dragoste şi consideraţie pentru cel dispărut, dar şi cu rigoarea omului de ştiinţă, a cercetătorului literar avizat care este doamna Lucia SAV.
Lucrarea cuprinde numeroase texte critice consacrate vieţii şi operei lui Vasile SAV, dar şi câteva texte ale acestuia, unele dintre ele inedite sau necuprinse în volumele editate ale autorului. Lucia SAV adună cu grijă şi cu atenţia cercetătorului specialist fiecare detaliu istorico-literar care să completeze portretul poetului şi traducătorului remarcabil care a fost soţul ei. În Addenda finală a cărţii sunt publicate, pe lângă numeroase fotografii proprii sau de familie, şi coperte ale cărţilor publicate sau diverse manuscrise în facsimil. Unele dintre acestea sugerează truda deosebită de traducător a lui Vasile SAV, revenirile lui asupra versiunilor iniţiale şi căutările sale de meşter făurar pentru găsirea celor mai fericite sintagme în versiunea românească a lucrărilor traduse.
Prin seriozitatea şi complexitatea, prin profunzimea şi rigoarea demersului întreprins de Lucia SAV, care a realizat şi îngrijit acest volum, lucrarea este una de excepţie şi asigură acum, până ce memoria multora dintre cei care l-au cunoscut şi preţuit nu s-a estompat, o cunoaştere şi mai profundă a omului şi creatorului, oferind multe detalii de laborator de creaţie şi intim şi redându-ni-l pe Vasile SAV cu ciudăţeniile şi particularităţile sale umane, făcându-ne să ni-l amintim inclusiv cu inflexiunile vocii, cu gestica şi sintagmele lui preferate.
Fără exagerare, consider volumul Vasile SAV in memoriam, una dintre cele mai reuşite lucrări de receptare critică de care beneficiază scriitorii clujeni plecaţi de curând sau de mai mult timp dintre noi. Iar gestul Luciei SAV este dovada de necontestat a preţuirii şi sentimentelor faţă de cel dispărut şi merită întreaga noastră preţuire şi consideraţie sinceră.
