1. Skip to Menu
  2. Skip to Content
  3. Skip to Footer>

CIPRU (6) - LIMASSOL (2)

PDF Imprimare Email

Scris de Georgeta RESTEMAN Duminică, 03 Iunie 2012 17:30

CIPRU-2012-6-wbLimassol – Izvor de cultură, prilej de relaxare

„Pentru om, cultura, în ansamblul ei, reprezintă mediul specific de existenţă, dispozitivul simbolic prin care îşi tezaurizează cunoaşterea şi îşi interpretează experienţa istorică. Ea delimitează un domeniu existenţial, caracterizat prin sinteza dintre obiectiv şi subiectiv, dintre real şi ideal. În fundamentul cultural al unei societăţi se află resortul afectiv şi spiritual ce orientează, adesea în forme mai puţin vizibile, opţiunile, deciziile şi comportamentele practice ale oamenilor. Cultura defineşte astfel sintetic modul uman de existenţă şi este simbolul forţei creatoare a omului." ( Grigore Georgiu)

Limassolul cultural

Atâtea adevăruri istorice şi taine mitologice ascunde „peticul" acesta de pământ aşezat „ca o batistă pe obrazul mării" şi toate sunt fidel reprezentate în patrimoniul cultural al misterioasei şi însoritei insule, Cipru! Aici ai şansa imensă să vezi adevărate bijuterii artistice puternic amprentate de trecutul ţinutului, unde legenda şi mitul răzbat din fiecare piatră şi fiecare lucrare ne vorbeşte, în felul ei, despre mistere, nedesluşite încă, incitând la cunoaştere. Atunci când am vizitat lăcaşurile de cultură limassoniene mărturisesc că am trăit un sentiment aparte, cum la fel mi s-a întâmplat ratăcind printre ruine, aşteptând parcă să aud şoaptele zeilor şi miturilor lor. Limassolul este un important centru cultural, deţinând instituţii remarcabile (muzee, teatre, galerii de artă, etc) şi fiind gazda a numeroase festivaluri tradiţionale, naţionale şi internaţionale.

Muzeul Medieval din incinta Castelului Lemessos impresionează prin relicvele sale, obiecte de tezaur şi artefacte, exponate medievale şi bizantine, multe dintre ele transferate aici de la Muzeul Medieval din Lefkosia (Nicosia), după invazia turcă din 1974. Numeroase încăperi ale castelului găzduiesc expoziţii tematice (bijuterii din bronz, argint şi aur, arme şi armuri, obiecte de ceramică, înscrisuri, etc.). Din turnul castelului, astăzi recondiţionat şi pus la dispoziţia turiştilor, am ajuns pe o terasă superbă de unde se deschide, în toată splendoarea ei, o panoramă deosebită asupra oraşului vechi şi nou.

Limassolul nu deţine multe muzee, dar Muzeul Arheologic şi Muzeul de Artă Populară au însă specificitatea şi farmecul lor. Artefacte din epoca preneolitică prelevate din siturile arheologice din Akrotiri pot fi admirate printre exponatele muzeului. Monede vechi, o colecţie de ceramică impresionantă, te trimit, pe parcursul vizitei la Muzeul arheologic din Limassol, într-o epocă străveche şi care se regăseşte şi astăzi în industria ceramică cipriotă: peste tot, în centru sau în cartierele întinse ale Limassolului întâlneşti ateliere de ceramică, magazine de desfacere a produselor lor de care nu te poţi desprinde fără a cumpăra măcar un mic souvenir. Casa noastră din Limassol este decorată cu nenumărate astfel de obiecte lucrate manual, de la mici amfore, delicate, până la vase imense din ceramică, gazde primitoare ale buchetelor din plante mediteraneene care le înviorează sobrietatea stilului antic în care au fost făurite.

În apropierea centrului oraşului, Muzeul de Artă Populară Tradiţională te încântă cu exponate specifice, de la sculpturi în lemn şi ustensile folosite în trecut în vechile gospodării cipriote, până la bijuterii şi costume populare pe care le recunoşti uşor participând la sărbătorile tradiţionale cipriote, unde sunt purtate cu fast de către localnici. Anul acesta sper să reuşesc să ajung la Festivalul Internaţional de Folclor de la Limassol, unde participă, în fiecare an mai multe ţări, cu precădere cele din Balcani.

Galeria Municipală de Artă găzduieşte în permanenţă o colecţie impresionantă de artă cipriotă, scopul ei fiind promovarea artiştilor locali şi expunerea creaţiilor celor consacraţi. Picturi, lucrări de grafică executate în cele mai variate stiluri te poartă pe rând prin toate curentele artistice care şi-au lăsat amprenta  asupra creaţiei cipriote.

Pattichion Municipal Theatre, care  a servit iniţial doar ca cinematograf, azi găzduieşte spectacole de teatru şi balet. În momentul de faţă este în curs de renovare printr-un proiect finanţat din fonduri europene şi n-am reuşit să-l vizitez.

Un alt obiectiv cultural important pentru viaţa cultural-artistică a Limassolului este Teatrul Rialto, pe scena căruia au cântat mari artişti din lumea muzicii. Aici a concertat, încă din 1935, Solon Michaelidis, importantă personalitate muzicală a Ciprului, numele său purtându-l azi Muzeul muzicii, inaugurat în anul 2005 în prezenţa preşedintelui Ciprului.

Carnavalul de la Limassol - o moştenire de la veneţieni?

Dar oare cum ar fi viaţa culturală a oraşului acestuia fără renumitul Carnaval de la Limassol? „Probabil nu ne-am aminti că odată, demult, în vremurile vechi, veneţienii au fost stăpânii noştri"- îmi spunea zâmbind Fiorentina Poulli, o tânără profesoară care mi-a servit drept ghid în multe din peregrinările mele limassoniene. Am răsfoit împreună un pliant editat de municipalitate, carnavalul desfăşurându-se an de an, în luna februarie, pe parcursul a zece zile, spectacolinedit de lumină, tradiţie şi culoare care umple oraşul de voie bună. Dacă, moştenirea Carnavalului poate veni de la veneţieni, cu siguranţă, buna dispoziţie şi felul autentic în care ciprioţii ştiu să se distreze, provine de la greci.

Manifestările culturale de toate felurile - expoziţii de artă, concerte, piese de teatru, manifestări sportive – au început cu câteva zile înainte, de pe 13 februarie, Carnavalul de la Limassol având loc între 16 şi 26 februarie 2012. Prietena mea mi-a pus la dispoziţie şi o mulţime de instantanee luate pe timpul grandioasei manifestări. „Am făcut parte din grupul de ciclişti ai clubului la care activez, participând alături de colegii de club la turul oraşului – îmi spune Fiorentina. Georgia, dacă ai fi fost aici ai fi văzut aproape două săptămâni de distracţie în stil cipriot. Programul din zilele de carnaval a fost încărcat; au defilat în centrul oraşului în fiecare seară iar în weekend, pe tot parcursul zilei, ciprioţii de-aici şi de peste tot din insulă au trăit o adevărată sărbătoare. Anul acesta, Regele Carnavalului a fost Napoleon cel Mare, care a intrat în oraş într-un fel inedit, flancat de lumină, muzică şi culoare şi a fost, timp de zece zile,  patronul de drept al Carnavalului. Costumele participanţilor care au însufleţit scene istorice de viaţă au epatat prin originalitate, măştile au fost nemaipomenite şi muzica a creat o ambianţă cum numai la ciprioţi găseşti. Cu mic, cu mare, toată lumea cântă şi dansează în acele zile, iar nopţile, toate sunt albe."

Mi-a povestit apoi, cu lux de amănunte despre fiecare zi de carnaval, despre parada renumitelor marjorete din Limassol, despre parada copiilor şi serenadele formaţiilor care au defilat pe Bulevardul Makarios şi despre tot ce s-a întâmplat la carnaval. Într-una dintre seri, la Castelul Medieval din oraşul vechi s-a desfăşurat parada costumelor de carnaval, urmată de distracţie, până dimineaţa în zori. Carele alegorice n-au lipsit nici de această dată şi în ultima seară, cu un fast deosebit, s-a desfăşurat marea paradă a Carnavalului, iar focurile a mii şi mii de artificii au împânzit cerul cu strălucirea lor multicoloră. Pentru aproape două ore am fost sclava imaginaţiei şi, cu albumul carnavalului în mână şi cu Fiorentina alături, m-am întors cu câteva săptămâni în urmă şi-am trăit, în gând, fiecare zi a acestei originale fieste cipriote.

Renumitele festivaluri mediteraneene

O altă dovadă certă a spiritului cipriot o constituie tradiţionalele festivaluri care se desfăşoară în oraşul din Golful Akrotiri. Începând din primăvară devreme, pe tot parcursul anului, la Limssol au loc numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale, devenite tradiţie.

Zilele filmului cipriot sunt sărbătorite printr-o manifestare de prestigiu: Festivalul Internaţional al Filmului din Cipru, la care sunt nelipsite multe dintre casele de producţie din Europa şi din Statele Unite ale Americii. Ediţia a X-a a acestui festival a avut loc la sfârşitul lunii aprilie, România fiind reprezentată de filmul „Lover Boy", în regia lui Cătălin Mitulescu, alături de producţii cinematografice de lung metraj din toată Europa şi de pe continentul american. Mi-ar fi plăcut să fiu printre spectatorii de la Teatrul Rialto, unde, anul trecut am avut şansa să fiu prezentă la seara filmului documentar românesc, în cadrul aceluiaşi festival desfăşurat în vară, însă.

N-am ratat de această dată „Anthestiria" - Festivalul Florilor (denumirea „anthestiria" provine de la grecescul „anthos", în traducere – floare), care pe parcursul primului weekend al lunii mai - luna florilor - a adus un plus de culoare şi miresme în ritmurile muzicii tardiţionale în peisajul Ciprului cultural: expoziţii florale, dansuri populare, parada florilor şi focurile de artificii care-au luminat cerul cu minuni multicolore dirijate măiastru în forme tematice (flori). „În vremurile antice, acest gen de sărbătoare era organizată la Atena, în cinstea zelui Dionysos, protectorul divin al teatrului" mi-a relatat, printre altele, Dimitris (nu i-am reţinut numele complet), unul dintre localnicii cu care am vorbit în timpul paradei din ultima seară a festivalului.

Sunt convinsă că va fi foarte interesant „Kataklysmos" – Festivalul Potopului, care este unul absolut autentic, desfăşurându-se an de an la 40 de zile de la Învierea Mântuitorului nostru Isus Hristos, în ziua de Rusalii, unic în felul său şi având un caracter păgân. Se desfăşoară la malul mării. Originile acestei manifestări nu se cunosc cu exactitate, o variantă fiind provenienţa lui din ceremoniile antice, dedicate Afroditei şi lui Adonis. Cu siguranţă că în momentul în care voi scrie despre legendele şi miturile cipriote voi căuta să gasesc răspunsul printr-o documentare temeinică. Ciprioţii se stropesc cu apă din mare, râuri sau lacuri, sau cei mai năzbâtioşi se aruncă unul pe altul în apă, în ritmuri muzicale de „chatista"- o varietate de melodii populare cipriote specifice acestei sărbători. Lumea se udă, cântă şi dansează, se distrează cum numai ei ştiu s-o facă şi cântă toţi, de la mic la mare. Pot să vă spun un fapt care se petrece weekend de weekend, în cartierul liniştit în care locuim: de vineri seara şi până duminica după amiază, este imposibil ca măcar în una din locaţiile apropiate să nu se audă muzică grecească, voci în timbrul cărora se simte buna dispoziţie şi să nu răzbată de-acolo mirosul ademenitor al grătarului încins pe care se rumeneşte tradiţionala „souvla" – friptura lor la grătar, asezonată cu aromaticele plante mediteraneene folosite drept condimente.

„Nopţi shakespeariene" – se intitulează renumitul Festival Shakespeare,  organizat an de an în luna iunie de către Societatea de Boli de Piept şi găzduit de Teatrul Antic de la Curium (Kourion); „bijuteriile" shakespeariene sunt puse în scenă aici într-un mediu fascinant, care se pliază perfect cu decorul adecvat tematicii pieselor inegalabilului dramaturg englez. Ineditul acestui festival a atras cu regularitate mii de spectatori din Cipru, dar şi din străinătate.

În agenda culturală a Limssolului, foarte bogată în evenimente culturale de amploare am mai identificat unul cu rădăcini în cultura greacă: Festivalul de Teatru Antic  Grec, care de obicei se desfăşăoară în plin sezon estival (iulie-august), constituind un alt factor de atracţie, mai ales pentru turiştii care-şi petrec vacanţele aici. Reprezentaţiile au loc la Amfiteatrul de la Kourion (Curium) iar piesele din cadrul festivalului se joacă, după cum este lesne de înţeles, în limba greacă.

Şi cum toamna cipriotă este o prelungire sensibilă a verii, cu o climă apropiată celei din perioada estivală, poate cel mai original semn că anotimpul roadelor a venit este renumitul Festival al vinului, care se desfăşoară în prima decadă alunii septembrie, an de an. Evenimentul este de fapt o reeditare în variantă contemporană a binecunoscutelor sărbători antice dedicate Zeului vinului – Dionysos şi Afroditei – Zeiţa dragostei şi frumuseţii la greci. Pentru prima dată, ciprioţii au organizat această sărbătoare în anul 1961; astăzi, mii de vizitatori se bucură pe parcursul zilelor festivalului – aproape două săptămâni - de distracţie din plin, aşa cum sugerează însuşi sloganul manifestării: „Drink wine, it gives you life", adică, „bea vin, îţi dă viaţă"!

Manifestările ample au loc la Limassol, unde Grădina Publică este neîncăpătoare pentru miile de participanţi. „Vizitatorii au ocazia să deguste cele mai renumite vinuri, dintre care un sortiment este oferit gratuit, să se înfrupte din bucatele delicioase specifice bucătăriei cipriote şi să cânte şi să danseze alături de artiştii ansamblurilor folclorice din Cipru şi de peste hotare, care creează o ambianţă în ton cu evenimentul"- îmi spune prietena noastră Fiorentina. Emblema festivalului este, începând cu 1962, un cultivator de viţă de vie şi care se regăseşte pe multe dintre etichetele vinurilor cipriote.

Legendele vechilor locuitori ai Ciprului spun că la începuturile creştinătăţii, Sfântul Tihon, Episcop de Amathus, ar fi făcut o minune: a sădit viţă de vie şi atingând-o la rădăcină, de îndată viţa a înfrunzit, a înflorit şi a rodit, struguri copţi şi dulci umplând coşurile localnicilor. Şi în vremurile bizantine vinurile produse aici, în insulă, erau renumite şi la mare căutare. Potrivit unui italian din secolul al XVI-lea, care fusese în acele timpuri în Cipru, „vinul cipriot posedă unele calităţi curative, fiind ca un balsam pentru organismul uman". L.von Suchen, un preot german din vechime menţionează într-o scriere a sa că strugurii din Cipru au fost chiar sursă de inspiraţie pentru „Cântarea Cântărilor". Aşadar, tradiţia cultivării viţei de vie şi a producţiei de vinuri este cunoscută din timpurile străvechi, fiind în continuare promovată şi prin acest festival renumit, la a căruie organizare contribuie cei mai de seamă producători şi comercianţi de vinuri din Cipru.

Dar viaţa culturală a oraşului nu se opreşte aici: Biblioteca Publică din Limassol are în patrimoniu un număr de peste 60.000 de volume, o serie de scrieri remarcabile putând fi găsite în departamentul de cipriologie a prestigioasei instituţii de cultură. Elevi, studenţi ai Universităţii din Limassol, localnici dornici de cunoaştere şi vizitatori însetaţi de cultură păşesc zilnic pragul bibliotecii, bucurându-se de ediţii rare ale izvoarelor de cultură cipriote şi universale.

Este deja cunoscut faptul că Limassolul este unul dintre oraşele candidate la titlul de „Capitală culturală europeană în anul 2017", şi asta nu întâmplător, ci datorită istoriei sale străvechi şi a contribuţiei nemijlocite la dezvoltarea şi propagarea culturii în Cipru dar şi pentru dinamismul dezvoltării sale din punct de vedere economic: deţine o infrastructură solidă, modernă, un potenţial turistic gestionat cu profesionalism şi o economie înfloritoare.

Deşi valul crizei economice mondiale actuale a lovit şi ţărmul însorit al Mediteranei din Golful Akrotiri, totuşi viaţa economică şi culturală îşi urmează cursul, cu mici sincope, dar în ansamblu, prin crearea unor facilităţi pentru investitorii tradiţionali sau străini, aici au sediile o serie de companii din toată lumea, Ciprul şi în speţă oraşul Limassol constituind atracţia numărul unu pentru cele mai prestigioase instituţii financiare ale lumii; nenumăraţi brokeri de bursă dezvoltă aici afaceri impresionante şi pot să vă spun cu certitudine că este aşa, fiica mea însăşi lucrând într-o astfel de companie. Portul Limassol, unităţile economice productive din diverse ramuri economice despre care îmi rezerv plăcerea de a vorbi într-un alt material, alături de turismul care atrage aici sute de mii de vizitatori anual, conferă oraşului posibilitatea de a se situa pe un loc fruntaş în topul oraşelor de pe insulă şi din zonă.

Relaxarea şi distracţia la Limassol, pot spune, cu mâna pe inimă, că sunt la ele acasă, oferta fiind una de excepţie. O sumedenie de plaje însorite, elegante, sunt amenajate la standarde deosebite de-a lungul ţărmului Mediteranei pe o lungime de mai bine de 3 kilometri; de curând am fost pe plaja Saint Raphael, situată în zona hotelului cu acelaşi nume, în partea de est a zonei turistice, o plajă frumoasă, liniştită, cu un nisip fin, strălucitor şi încins de razele strălucitoare ale soarelui mediteranean. Deşi suntem doar la mijlocul lunii mai, sezonul turistic aici este în plină desfăşurare: mii de turişti germani, englezi, ruşi, francezi şi din alte colţuri ale lumii împânzesc deja plajele şi străzile oraşului, de dimineaţă devreme şi până în zorii zilei următoare, pentru că în fiecare fracţiune din zi şi din noapte ai ce face la Limassol.

Moderne hoteluri, clasificate cu multe stele, frapează prin calitatea incontestabilă a serviciilor lor şi atrag iubitorii de vacanţe „spumoase" pe care nu le poţi uita curând. Lanţul hotelier Louis şi recunoscutele croaziere organizate sub egida aceleiaşi companii sunt de departe campionii atragerii unui număr impresionant de turişti, pe tot parcursul anului. Nu intenţionez să fac publicitate niciuneia din companiile turistice cipriote prin relatările mele, însă, cunoscutul lanţ hotelier Louis are în primul rând o valoare sentimentală pentru mine, fiind, oarecum, vinovatul principal al venirii mele aici, încă din 2007, pe vremea când fetiţa mea îşi făcea stagiul de practică în calitate de studentă a Universităţii Babeş Bolyai din Cluj Napoca.

Sporturile acvatice sunt practicate cu precădere în apele ce scaldă plajele din zona turistică a Limassolului, pentru că în partea de vest - unde se află şi plaja mea de suflet, Curium, chiar la poalele dealului pe care cu mii de ani urmă fusese construit vestitul oraş antic Kourion -, apele mării sunt mai agitate, valurile te biciuiesc, uneori nemiloase, iar sporturile acvatice sunt mai puţin sau deloc practicabile. În simbioză perfectă cu amplasarea sa în imediata apropiere a ruinelor antice şi a amfiteatrului Kourion, plaja îţi oferă cu dărnicie un covor superb din pietre de toate culorile, formele şi mărimile care te apropie parcă şi mai mult de istoria şi miturile acestor locuri. Fiecare dintre aceste plaje are segmentul ei de vizitatori şi vă asigur că sunt în permanenţă animate de sute de turişti şi localnici, care se refugiază adesea pe terasele amplasate pe malul mării. Una din marile plăceri ale fetei mele este aceea ca, la sfârşit de săptămână, dimineaţa, după ce ne bem nelipsita cafeluţă, să mergem la Curium şi să servim micul dejun acolo, pe terasă, de unde admirăm marea care ne umple sufletul cu imesitatea ei albastră în adieri de briză şi nesfârşită linişte.

Grădina publică a Limassolului este locul ideal pentru plimbare, mai ales pentru cuplurile cu copii. O mulţime de locuri de joacă şi părculeţe de distracţii pentru cei mici oferă posibiltatea de petrecere a timpului liber şi pentru cei mai tineri vizitatori. Fasouri Water Park s-a deschis la începutul lunii mai şi este, pe tot parcursul verii, locul în care copii, părinţi si bunici deopotrivă trăiesc aventura celui mai mare parc acvatic de distracţii din Limassol.

Dar viaţa aici se desfăşoară la foc continuu, pentru că de-abia atunci când liniştea nopţii se aşterne peste cea mai mare parte a oraşului, tinereţea şi distracţia îşi dau mâna, şi, în cluburile pe care le găseşti peste tot în „tourist area" şi în oraşul vechi, se dă tonul nopţilor albe petrecute în stil cipriot, autentic, sau în ambienturi tematice după bunul plac al celor ce le sunt oaspeţi frecvent.

Nu ştiu dacă prin ceea ce am relatat despre Limassol am reuşit să vă ating puţin sufletele, dar sunt convinsă că un grăunte de curiozitate tot am stârnit în fiinţa dumneavoastră interioară şi dacă veţi avea ocazia, cu siguranţă, nu veţi rata o vizită în oraşul ruinelor, al soarelui şi-al bunei dispoziţii – Limassol, undeva, departe... în Ciprul legendar.

  Diaspora

Youtube şi Gândacul

Gandacul de Colorado

Gandacul de Colorado

Premiera muzicala in Colorado
Gandacul de Colorado

Ne gasesti si pe:

facebooktwitter

Comentarii site

Toate comentariile

banner_60_160

E-Connect Cadouri

econnect

Ce părere aveţi despre noul site Gandacul de Colorado?

 

 

 

 

 

 


  Rezultate

banner_160_600
  • Banner

Rubrici ziar

Ce rubrici noi aţi dori să conţină ziarul?

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


  Rezultate

banner_160_600