cogito ergo sum

Pentru fiecare dintre noi o tranziţie de aşa mare anvergură ca aceea "suferită" de mine odată cu venirea în SUA cere multă energie şi flexibilitate.
Deşi aflată în America de numai şase luni, căsătorită cu un american de abia două luni, am dorit să-mi continui studiile în domeniul afacerilor, ca şi în ţara de baştină, România. Aveam la activ doi ani de studii economice şi pentru a mă putea înscrie la o facultate în State aveam nevoie de multe acte şi dorinţa arzătoare de a termina ce am început în ţară în urmă cu doi ani. Aveam posibilităţile materiale necesare şi soţul meu m-ar fi sprijinit financiar în cazul în care era nevoie.
Aşa că am început să caut pe internet facultăţi cu studii on-line, pentru că mi se părea mai uşor decât să fiu studentă la zi şi să conduc zilnic spre şcoală. După îndelungi căutări şi decizii am redus numărul facultăţilor on-line la patru, care mi se păreau mai potrivite. Cert este că toate patru susţineau că sunt cele mai bune facultăţi on-line pe plan naţional şi că acreditarea lor este de cel mai înalt nivel.
Am contactat pe rând fiecare fa­cultate şi am fost îndrumată la tot pasul de consilieri de admitere foarte politicoşi şi dornici să mă înscrie la facultatea lor. Nu ştiu exact dacă aveau chiar aşa de mult de câştigat de pe urma înscrierii mele (deşi sunt convinsă că sunt plătiţi în funcţie de numărul de studenţi înscrişi de ei), dar le-am admirat interesul şi entuziasmul.
Odată aflată în mijlocul problemei au urmat o serie de aplicaţii on-line pentru înscriere, aplicaţii pentru ajutor financiar (deşi nu m-am calificat, existând însă posibilitatea unui împrumut guvernamental), foaia matricolă de la facultatea din România împreună cu traducerea lega­li­zată dupa aceasta, iar diploma de bacalaureat la fel, eseu pentru admitere etc.
Multă trudă şi bătaie de cap pentru mine dar ţelul meu era sigur: să încep în ianuarie (2004) studiile la o facultate on-line spre a termina şi a obţine diploma în managementul afacerilor.
După o serie de stres şi iarăşi bătaie de cap am ales din cele patru pe cea care s-a potrivit cel mai bine cu cei doi ani studiaţi în România (adică cea care a transferat şi acceptat numărul cel mai mare de credite), că doar toate erau foarte bune. Şi acum mă pregătesc să îmi continui educaţia pentru un viitor mai promiţător şi luminos.