Ispitele Primăverii

Zăpada care, din când în când, acoperă pentru câteva ore oraşul, nu mă poate împiedica să observ un lucru important. A venit primăvara.
Nu trebuie să mă uit pe ca­lendarul primit din România, unde luna aceasta poartă denumirea de Mărţişor pentru a-mi da seama de un adevăr incontestabil. Natura a început să înverzească. Dimineaţa se face auzit, la ferestre cântecul păsărilor. Pentru mine, se aseamană cu poeziile lui Topârceanu. Am zărit şi mărţişoare, prin admirabilul gest al unei doamne românce din Boulder. De 1 Martie, alte câteva doamne au purtat în piept romanticul însemn al primăverii. Ce n-am zărit au fost ghioceii, acele gingaşe flori albe, Schneeglockchen cum se nu­meau în oraşul meu natal de la poalele Tâmpei. Din păcate, Colorado este lipsit de frumuseţea lor.
Primavara este însă aici. Vestimentaţia femeilor pe stradă este mai deschisă la culoare. Este 1 Martie, 8 Martie, întreaga lună este a lor, a femeilor. Luaţi-vă prietenele, logodnicele, soţiile de braţ. Sărutaţi-le. Nu vă fie teamă. Mulţi din cei care se vor uita chioraş la voi vă vor urma mâine exemplul. Trebuie doar să le reamintească cineva că a sosit primăvara. Cu toate ispitele ei.

Sebastian Doreanu