Între a fi.. şi a nu fi român

Se pare că se îngroaşă gluma sărăciei în Romania? Am primit cu un zâmbet în colţul gurii vestea de anul trecut în care se punea în discuţie problema măririi salarului minim pe economie de la 1,7 milioane la 2,5 milioane şi se părea că începeau să se mişte lucrurile şi pe la noi. Cineva zicea că creşterea sala­rială ce urma să se facă nu era prea mare pentru restul populaţiei. La noi în ţară se practică salarul minim pe economie în cel puţin 60Î din cazurile de angajări, ca să nu mai vorbim despre acele cazuri în care munca la negru nici nu are o plată liniştitoare care să îi asigure angajatului un trai minim. Se pare că mişcarea asta de bani de la stat către populaţie se pare că s-a blocat şi astfel s-a mai scris încă o pagină de măriri false de salar.
Dar întrebarea este "cât va mai înghite românul polologhia asta în cerc?" Să luăm exemplul cu banala gumă de mestecat care de la 1000 lei lama a ajuns la 2000 lei, ceea ce nu e o sumă foarte mare. Dar pornind de la faptul că a crescut cu 100Î, asta pentru că benzina a crescut cu 1000 lei e un motiv hilar, ba chiar de plâns. În definitiv cui îi mai pasă, aici este ţara tuturor posibilităţilor (şi nu America). Şi cu toate acestea zilnic ne mai mirăm de câte show-uri politico-admi­nistrative mai vedem, iar cei care ne conduc îşi dau în petec.
Rămâne să mai murim un pic şi anul asta. Mai trebuie să se ducă dintre noi niste bătrâni de la guvernare pentru ca să apucăm şi noi un loc unde să putem pune în aplicare strategiile de anti-sărăcie pe care le avem în cap. Până atunci însă mai mestecăm acelaşi codru de pâine. (Angus JAY)