|
Produsele traditionale fata in fata cu normele europene
Unii producatori de branzeturi, somati sa intocmeasca acte, sa puna gresie la stana si sa respecte regulile de igiena europene, spera sa beneficieze de derogari. si noile norme europene si noile costuri de productie aduc schimbari. De exemplu, cuptoarele traditionale de paine, cu vatra de caramida, dispar pentru ca nu mai sunt rentabile.
Si, tot din lipsa de bani, produse traditionale precum painea cu cartofi sunt pe cale de disparitie iar cine are bani nu face paine dupa retete vechi pentru ca “e lucru de migala”. Ca si painea cu cartofi, rachiul si tuica raman doar pe mesele satenilor, fiindca drumul de la producator la cumparator e mult prea lung si presarat cu norme dificil de respectat, care ar putea face ca un litru tuica sa ajunga la fel de scump ca un litru de whiskey.
Calea pana la recunoasterea europeana a unor produse traditionale romanesti e si mai anevoioasa. La jumatatea lunii noiembrie intra in vigoare legislatia pentru protejarea marcilor traditionale. Chiar si fara palinca, inregistrata deja ca produs unguresc, romanii au de unde alege. Dar nu oricine poate inscrie un produs: trebuie ca producatorii sa se organizeze in grupuri care sa aduca cu dovezi istorice scrise limpezi in favoarea – de pilda, a tuicii de Talmaciu. Micii producatori asteapta ajutor de la guvern: consultanta gratuita de la Ministerul Agriculturii si subventii, dupa modelul Germaniei sau Greciei, unde produsele traditionale suta la suta beneficiaza de sprijin financiar consistent.
|