Sebastian Doreanu
In 1976, la Olimpiada de la Montreal, o tanara gimnasta din Romania a demonstrat in fata a zeci de mii de spectatori si a milioane de telespectatori ca evolutia tehnicii nu se va apropia nici pe departe de perfectiunea umana. Maiestria fetitei de 14 ani, venita de la poalele Muntilor Carpati, in exercitiile efectuate au blocat masinariile care nu au fost in stare sa afiseze nota obtinuta, primul 10 (zece) din istoria gimnasticii mondiale. Iar cea care reusise performanta era fetita venita dintr-o tara numita Romania, pe vremea aceea parte din bastionul comunist est-european. Numele ei, care din acel moment s-a aflat pe buzele a milioane de locuitori ai Pamantului, este Nadia Comaneci. Au trecut mai mult de treizeci de ani de la acel succes si astazi, numele ei este in continuare rostit cu respect iar ea admirata atat de generatiile mature cat si de cele mai noi.
Astfel, a fost un privilegiu pentru noi sa ajungem sa o cunoastem pe Nadia Comaneci, anul acesta, mai mult, sa petrecem o jumatate de ora in compania ei si a familiei, alaturi de sotul sau Bart Conner si fiul lor Dylan, care se apropie de implinirea varstei de 19 luni. Ocazia a fost prilejuita de concursul tinerelor gimnaste de la Pioneers of Denver, desfasurat la arena de gimnastica Hamilton a Universitatii din Denver, la data de 12 ianuarie, competitie la care Nadia Comaneci si Bart Conner au fost invitati de onoare.
Dupa intonarea imnului Statelor Unite ale Americii, intr-o sala ticsita cu mii de spectatori, Nadia a deschis concursul sportiv cu o alocutiune. Dupa cateva focuri de artificii, tinerele gimnaste au inceput sa evolueze sub ochii celor din juriu dar mai ales sub privirile atente ale celor doi invitati de marca, alaturi de care se desfasura, batand din palme si fluturand un pampon argintiu, micutul Dylan.
A fost momentul in care ne-am apropiat de masa lor. Ne anuntasem dinainte dorinta de a vorbi cu ei si prin bunavointa lui Paul Ziert, managerul celor doi, am fost invitati sa luam loc alaturi de ei, pe scaunul din stanga campioanei. I-am urat un bun venit la Denver (recunoastem, eram putin emotionati). Am fost rasplatiti cu un zambet, radios, plin de o bucurie a vietii, acelasi zambet ce-i inflorise pe chip ani in urma cand obtinea acel 10 magnific, zambet ce nu si-a pierdut prospetimea de-a lungul anilor.
Rep: Pentru cat timp va veti afla in Denver?
Nadia: Unul dintre antrenorii tinerelor gimnaste de la Pioneers este prieten cu Bart. El ne-a invitat. Suntem aici doar pentru o zi. Avem un program destul de incarcat si incercam sa facem fata la toate cererile. La Denver am mai fost de cateva ori si de fiecare data mi-a placut orasul. Si astazi de dimineata (nr. 12 ian. a.c.) am avut ocazia sa ma plimb prin Cherry Creek Mall. (Modesta, Nadia nu ne spune ca in Mall a fost recunoscuta si i s-au cerut autografe).
Rep: Prezenta voastra, aici, astazi, are si vreun scop de adunare de fonduri pentru scoala de gimnastica pe care o aveti in Oklahoma?
Nadia: Absolut deloc. Am venit doar sa-l incurajam pe prietenul lui Bart, antrenorul fetitelor acestea minunate. (Intr-adevar ochii Nadiei urmaresc cu atentie si evolutia fetelor din fata noastra. Acestea, constiente ca sunt privite de marea campioana se straduiesc sa ofere evolutii cat mai bune.)
Rep: Locuiesti in America de multi ani. Pastrezi legaturi cu romanii de aici? Dar cu cei din tara?
Nadia: Cu siguranta, avem foarte multi prieteni romani aici in America, pastram legatura cu ei in masura timpului disponibil. Iar in tara, merg de cateva ori pe an. Cred ca stiti ca sunt implicata in cateva actiuni de caritate legate de copiii din Romania si prin prezenta noastra acolo incercam sa atragem si alti benefactori interesati sa se implice in asemenea activitati. In plus, acolo se afla si familia, iar mama mea este foarte bucuroasa de cate ori are ocazia sa-si vada nepotelul. (Dylan ne zambeste fericit din bratele tatalui sau. Are zambetul Nadiei).
Rep: Foarte multa lume a fost dezamagita de faptul ca ai fost concediata in serialul lui Donald Trump “The Apprentice”. Cum ai ajuns acolo si cum a fost posibil asa ceva?
Nadia: Serialul de la NBC a pornit de la ideea de a avea implicate 14 celebritati, din diferite domenii. Acum, trebuie sa stiti ca eu nu sunt o persoana care sa dea vina pe ceilalti daca ceva nu iese bine, nu am vrut sa arunc vina esecului pe partenera mea, mai ales ca nu intentionam sa aplic pentru o slujba la Donald Trump. (rade) Am acceptat sa joc in serial doar pentru ca tot castigul mergea spre opere de binefacere (charity); (undeva, la balcon, doua fete romance, flutura un tricolor. Nadia le zambeste si le face cu mana. Mai tarziu, cele doua fete vor avea ocazia sa se fotografieze alaturi de campioana).
Rep: Ce planuri are cuplul Nadia Comaneci - Bart Conner pentru anul 2008?
Nadia: 2008 este fara indoiala un an plin. Vom lasa putin deoparte alte activitati si vom pune accentul doar pe doua: Olimpiada care se va desfasura la vara la Beijing, unde fac parte din Comitetul Olimpic si sunt o multime de lucruri de pregatit, iar a doua activitate, pe care o impart cu sotul meu, este atentia si dragostea cu care-l inconjuram pe Dylan. Acestea sunt principalele noastre obiective pe anul acesta si nu neaparat in ordinea in care le-am enumerat.
Minutele petrecute in compania Nadiei se apropie de sfarsit. Ii oferim un exemplar din ziarul nostru. O rugam sa scrie cateva cuvinte pentru cititori si accepta cu placere. Ne luam ramas bun de la ea. Sfarsitul interviului nostru coincide cu sfarsitul competitiei sportive. Impreuna cu Bart Conner vor premia gimnastele care s-au evidentiat pe parcurs. Un moment aparte, ce va castiga inimile celor prezenti, este dorinta micutului Dylan de a oferi el flori castigatoarelor. Tot mai multa lume se inghesuie spre masa de langa podium unde cei doi invitati de onoare vor incepe curand sa semneze autografe. Reusim sa mai captam cateva instantanee, dupa care, grupuri de fani entuziasti ne obnubileaza vederea. Aparatele de fotografiat si celularele incep sa tacane. Cele doua vedete ale serii au inceput semnarea autografelor. Ne indreptam spre iesire, cu bucuria de a fi petrecut cateva minute de neuitat in compania lor. Acest lucru a fost posibil si datorita bunavointei reprezentantilor Universitatii din Denver, Angela Field, Nilson Savage si Derek Nagy, carora le multumim si pe aceasta cale.
|
