|
- Sefu’, sefu’. Facem odata lista aia de Guvern, ca unii mai avem si treaba in teritoriu, sa aducem voturi pentru partid?
De la inaltimea celor peste 43 de procente obtinute la alegerile locale, Nicusor Constantinescu de la Constanta isi permise sa ridice tonul si sa il cheme la ordine pe presedintele partidului, Mircea Geoana.
Isi sterse fruntea transpirata cu o batista in carouri si isi aranja cureaua de la pantaloni, sa puna stavila burtii revarsate, dupa care isi lansa oferta.
Schimba tonul.
- Ce ziceti, domnule presedinte, de varianta fiicei fostului prefect PSD de Constanta, Gheorghe Martin, la un minister? E desteapta, frumoasa, e social-democrata inca de la organizatia de elevi. Am putea, nu?, sa ii gasim o functie undeva, daca nu de ministru plin, macar de secretar de stat. Incurajam si femeile si dam un exemplu.
Apoi plusa, cu tupeu, fara sa se gandeasca la cine lasa sefia Consiliului Judetean Constanta.
- Si eu m-as baga la un minister, Mediu sau Industrii, care o fi, ca daca tot putem sa alegem...
Primarul de Constanta nu se lasa mai prejos.
- Bine, ma, Nicusorule, da’ fratele meu ce are? E destept, frumos, e social-democrat inca de la organizatia de elevi. Ce, el nu merita un post de ministru in viitorul Guvern PSD?
Radu Mazare isi schimbase tinuta kaki, de la Consiliul National, cu o camasa de matase, de firma. Facea lobby din greu pentru a-si recompensa fratele cu o functie de ministru, cale spre viitoare afaceri sigure cu statul.
Isi permise sa si glumeasca.
- Orice ministru, ca si creditul pentru orice...
Nu era o intalnire oarecare. Liderii PSD se stransesera sa alcatuiasca „Guvernul din umbra“ si imparteau, de zor, portofoliile, normal, numai pe criterii de competenta.
Marian Oprisan se foi scurt. Ar lasa oricand presedintia Consiliului Judetean Vrancea pentru Guvern. Se visa la Interne, sa mai albeasca din dosarele in care tot aparea numele sau.
Si Miron Mitrea, pe cai mari, dupa ce condusese campania electorala a partidului, isi pregatea intoarcerea la Ministerul Transporturilor.
In penumbra salii, abia de se desluseau niste siluete agitate, care faceau si desfaceau destine, vanzand blana ursului din padure.
Erau umbre palide de politicieni, prea marunti pentru a sta la masa Guvernului.
|
