Adina Cicort
In ultima vreme aud tot mai des vorbindu-se despre ideea intoarcerii romanilor acasa. Un excelent subiect de discutii controversate la o bere si un gratar in weekendurile emigrantilor romani… si vorbim, si ne contrazicem, ne dam argumente pro si contra, ajugem chiar sa ne si certam daca nu suntem de acord, si cam la asta se reduce totul… Nu este o baza solida in toata idea aceasta, ma refer la ceva concret, un mesaj din partea autoritatilor ca sa nu zic chiar niste masuri in acest sens… Ne punem toti sentimentele si amintirile pe masa, despre cum era in Romania si ce am auzit noi acum ca e, si nu in ultimul rand ce mai vedem la televizor pe posturile romanesti internationale- cine are acces- sau ce mai citim pe ici pe colo in presa de pe internet.
Unii chiar iau decizia sa se intoarca acasa, incep sa isi planifice ce si cum sa faca, sa vanda televizorul, masina, casa… sa isi achite credit cardurile, sau nu…
Nu trebuie sa ii judecam nici pe cei care iau aceasta hotarare, nici pe cei care sunt sceptici, cred ca ceea ce trebuie cu totii sa analizam sunt faptele, lucrurile concrete: Da Romania (ma refer la Guvernul Romaniei) vreun semn ca ne vrea inapoi acasa? Sa vorbim practic, nu doar declaratii lipsite de sustinere faptica!
Sistemul romanesc fara spaga si fara pile?!
Salarii la nivel occidental, o calitate ridicata a vietii, mediu stabil de trai si munca, securitatea cetateanului, accesul la informatie, transparenta sistemului, combaterea coruptiei, respectul fata de individ, munca, viata si valorile morale, acestea sunt aspecte globale, generale, a ceea ce trebuie sa fie schimbat in Romania pentru a deveni intradevar atractiva celor care au cunoscut experienta Vestului, si in egala masura tinerilor din tara.
Presa vuieste si la nivel national si pe plan international despre romanii care doresc sa se intorca acasa sau cei care considera aceasta optiune si asteapta sa se intample minuni. Bineinteles ca in spatele tuturor articolelor, pe langa cei care isi exprima parerile personale, sunt jurnalisti care expun interesul anumitor grupuri politice, afaceristi, sau guverne. Astfel, rasfoind presa spaniola aflam, ca dansii ba ii invita pe romani acasa, ba le da sperante pentru un acces mai usor la locurile lor de munca… De italieni, nici nu mai pomenim, cine nu cunoaste ecourile problemelor romanilor din Italia? Nici englezii nu ne vor, dar se bucura de avantajelor celor care s-au integrat si muncesc cu success in societatea lor, nemtii pentru ei, cu toata bunatatea si politetea, oricat de bine te-ai integra, nu vei fi niciodata considerat de-al locului.
De ce pleacA romanii?
Opriti-va chiar acum, daca ganditi ca ne plangem de mila, nu, nici vorba, aproape toti suntem plecati in lume pentru bani, oportunitati si un trai mai bun, si sigur cine munceste si isi vede de treaba lui le obtine, insa toate acestea au si un pret: sufletul, daca il ai, fireste! Nu, nu il pierzi, dar uneori il imparti, alteori il inchizi, il lungesti sa acopere distanta dintre familia de acasa si familia din noua casa… Si uite asa devii strain, strain cu adevarat, chiar si pentru ai tai de acasa, ca pentru cei unde te afli, esti oricum si vei fi mereu. Cineva ar trebui sa defineasca emigrarea ca procesul de instrainare a sufletului in contextul vietii intre doua lumi care nu-ti (mai) apartin in totalitate. Revin la politica din Romania, la toate vocile din diaspora, referitoare la intoarcerea romanilor acasa, cum bine ne-am obisnuit, guvernul si politicienii au o atitudine de taci si fa-te ca n-auzi, o sa treaca si asta, presa vorbeste cu peretii, ca intodeauna, ne jucam de-a vati-ascunselea si ne ascundem dupa deget… Domnilor, scoateti mainile din buzunar si puneti-va pe treaba, dumneavoastra ati auzit de stimulente, facilitati, scutiri de taxe si impozite in favoarea cetateanului care ar aduce know-how, experienta de viata si de munca intr-un sistem occidental, forta de munca de o calificare superioara, seriozitate si simtul datoriei, maturitate, si nu in ultimul rand putere financiara si chiar acces la fonduri de investitii?
|
