|
Dragos Baboi
M-am intrebat de multe ori ce se va intampla cu sutele de mii de romani exilati de catre propriile nevoi si dorinte. Au trecut aproape 20 de ani de cand lumea cuprinde si Romania si nu numai ca aceasta tara s-a schimbat din temelie, dar parca devine neincapatoare pentru cei care au plecat sa-si caute norocul in alte parti. Relatia dintre cei de acasa si cei din afara a devenit una dureroasa, plansa as putea spune. La tot pasul vezi romani tristi si parca abia asteapta sa-ti povesteasca istoria lor, necazurile si neimplinirile lor. O fi de vina folclorul, religia noastra care ne invata sa fim smeriti si sa intoarcem obrazul, vecinii nostri, spatiul geografic? Cine sa fie de vina pentru ceea ce este Romania astazi?
Ortodocsi sunt si vecinii nostri, sub comunism au stat si ei, si parca tot rad mai cu foc. Am avut ocazia ca in cei 9 ani de umblat prin lume sa intalnesc fel de fel de oameni, veniti din toate partile, dar cei mai tristi mi s-au parut a fi romanii. Poporul roman a ramas si astazi fidel Cazaniei si Pravilelor de acum 300 de ani si parca nu are curajul sa infrunte provocarile modernismului. Cei care au lasat totul in urma, copii, sotii, parinti si prieteni doar pentru a le fi mai bine, au ajuns sa-si piarda identitatea in schimbul laptelui si mierii visate. Foarte multi dintre ei au intr-adevar, situatii de invidiat, familiile lor s-au integrat perfect in marele “sin fin” al societatii adoptive si totusi, fiecare viseaza la branza cu mamaliga. Cu toate acestea, romanii continua sa fie tristi, sa viseze la emigrare, ca apoi sa viseze la intoarcerea acasa. Mergand prin satele romanesti unsprezece luni din an, vezi tristetea la portile caselor. Este usor sa identifici in ce tara au emigrat copiii celor de pe marginea drumului , dupa drapelul atarnat la streasina casei, unde acum un sfert de veac se intindeau suncile si jamboanele de porc afumate. Privind panorama postdecembrista trebuie sa invatam macar acum si sa acceptam ca suntem nu numai o generatie de sacrificiu, ci si una pierduta. Nimeni din politicienii romani nu vrea o intoarcere acasa a romanilor. Ar insemna pentru Romania inca doua milioane de someri si tot atatea probleme. Ar trebui ca romanul sa invete sa fie el insusi, sa-si ridice fruntea si sa-si vanda cat mai scump pielea.
|
