 Roxana Curpas
Kant sustinea ca tinerii nu trebuie crescuti dupa starea de fata a neamului omenesc, ci dupa o stare mai buna, posibila in viitor, adica a idealului omenirii si a intregii sale meniri pentru ca ceea ce nu exista inca, urmeaza a se intruchipa prin educatie. Investitia in educatie si in formarea oamenilor este cea mai rentabila pentru dezvoltarea unei societati pe termen lung, sustin expertii. Studentii, la fel ca si cadrele didactice invata sa fie persoane cu optiuni, inclinatii si libertati individuale. Veleitatile lor sunt adesea legate nu doar de abilitatile pe care le poseda ci si de oportunitatile de care dispun. Astfel ca, planurile unor intelectuali in devenire, se schimba in functie de context. Spre exemplu, multi studenti care au inceput o facultate, sau au avut un anumit ideal pe plan educational, in tara lor de origine, odata ajunsi in America, renunta la telul de a se realiza profesional prin educatie si trec direct la munca, adesea necalificata. Dorinta de cunoastere si studiu a fost inlocuita de simpla aspiratie catre succes.
La celalalt capat al spectrului se afla studenti animati de o sete autentica de cunoastere si de dorinta de a dobandi o cultura academica solida. Va prezentam aici in acest sens biografia unei tinere din Arizona, Flavia Oprea (24 de ani), studenta la medicina la „Arizona State University” din Tucson, care are convingerea ca educatia are o importanta cruciala oriunde in lume dar mai ales in SUA.
Flavia s-a nascut pe 30 ianuarie 1984, in orasul Arad. Parintii ei, Felicia si Radu Oprea au emigrat in Austria cand ea avea sase ani. Primii ani de scoala i-a parcurs in Sankt Poelten, un oras distrus pe jumatate in timpul celui de-al doilea razboi mondial dar reconstruit dupa 1945. Aici familia Oprea a locuit nu mai putin de 11 ani. S-au mutat apoi la Viena, unde au poposit un an, urmand ca pe data de 10 martie 2002 sa emigreze in SUA. Primii doi ani, dupa ce au pasit pe pamant american, au locuit in Atlanta, Georgia, pana in decembrie 2004 cand au decis sa se mute in orasul Goodyear (o suburbie a metropolei Phoenix) din Arizona.
Dupa ce a absolvit “Arizona State University” unde a avut ca ramura principala de studiu (major) limba germana si “pre-med” iar cea secundara (minor) franceza, actualmente este studenta la medicina. Telul ei din punct de vedere profesional este sa devina medic iar pe plan personal sa-si intemeieze o familie. „Nu m-am indoit niciodata de importanta obtinerii unui diplome, dar deja sunt unii care au inceput sa ma intrebe cati ani am si sa insinueze ca ar fi vremea sa vina la nunta. Stiu ca in cultura romaneasca “veche” este poate mai important sa te casatoresti in jur de 20 de ani decat sa faci multi ani de scoala; eu insa sunt de parere ca una nu se exclude pe cealalta”, considera tanara intelectuala.
In ceea ce privesc hobby-urile, Flaviei ii place (canta la pian), sa mearga la concerte, sa calatoreasca, sa stea de vorba cu oamenii si sa scrie in jurnal. Avand in vedere ca a petrecut 12 ani intr-o tara vest-europeana, exista si anumite lucruri carora le duce lipsa. “In Austria oamenii sunt mult mai degajati, au mai mult timp liber. Din acest punct de vedere, aici e mult stres si toti sunt intr-o continua agitatie”. In Europa a vizitat mai multe tari printre care Grecia, Germania, Italia, Austria, Franta, Elvetia si Lichtenstein. Cele mai frumoase locuri le-a gasit in Elvetia: “M-au impresionat ghetarii din Muntii Alpi. De asemenea, dragutele satulete europene, in stil nemtesc”. Comparand cele doua state in care a locuit pana acum in SUA (Georgia si Arizona), Flavia a remarcat ca datorita faptului ca in Atlanta umiditatea este destul de ridicata, este mereu noros si ploua mult, atmosfera este putin cam deprimanta. “Imi place mai mult clima din Arizona pentru ca aici este aproape tot timpul soare. In plus, cele mai frumoase locuri pe care le-am vizitat in America au fost tot in Arizona, in mod special Grand Canyon, care e foarte impresionant”. Fiind mereu atenta la tot ceea ce exista sau are loc in jurul ei, Flavia a fost mereu dispusa sa-si imbogateasca cultura generala. De asemenea, la facultate, materiile de educatie generala constituie o delectare pentru ea. Nu exageram sa spunem ca aceasta tanara este capabila sa intretina o conversatie la nivel academic in limbile romana, engleza, germana si franceza.
Azi, datorita mitului specializarii majoritatea absolventilor de facultati aspira sa devina intelectuali lipsiti de cultura. In special in Statele Unite exista prejudecata ca un specialist trebuie sa fie doar specialist. Sociologii spun ca sunt doua teze paradoxale. Prima sustine ca: Gradul de civilizatie a unei societati este direct proportional cu nivelul de cultura a oamenilor care o compun. A doua teza este urmatoarea: Civilizatia a carei cultura este doar cultura generala este una imatura si condamnata sa fie, pe veci, una de mana a doua. Altfel spus, paradoxal exprimat, daca nu ai cultura generala esti incult, daca ai doar cultura generala esti condamnat sa ramai cineva de mana a doua. Fireste, a spune ca e mai bine sa ai cultura generala decat sa nu ai sau ca absenta unei culturi de specialitate reteaza aripile si invalideaza fundamentul culturii tale generale, daca se intampla sa o ai doar pe ea. Prerogativele sunt incontestabile, dat fiind faptul ca universitatile americane se disting ca fiind in linia intai in ceea ce priveste tehnologia si tehnicile educationale, dar si facand disponibile pentru studenti cele mai bune echipamente si resurse.
|
