 Dr. Emil G. OneT, Phoenix, Arizona / Foto: Lucian Bistreanu
In seara zilei de 16 mai a avut loc la Phoenix Symphony Hall un minunat concert, organizat pentru a strange fonduri menite sa ajute financiar familia Ioanei Dumitriu, care trece prin momente dificile datorate unei interventii medicale costisitoare.
Sala orchestrei simfonice din centrul oratului Phoenix a fost neincapatoare pentru un public numeros, alcatuit mai ales din romani. Prezentatorul a expus in fata audientei aspecte profesionale si personale din viata acestei familii de muzicieni romani descinsi pe meleagurile lumii noi cu peste 30 de ani in urma. Sotii Dumitriu au avut privilegiul de a face parte din orchestra simfonica a acestui oras datorita talentului si seriozitatii de care au dat dovada de-a lungul anilor. Nu este la indemana oricarui muzician sa fie membru al unei atat de prestigioase formatii cultural artistice. Cum se intampla adesea in viata, tocmai cand toate par sa se fi asezat la locul lor, intervine ceva neprevazut, care zdruncina tot echilibrul instaurat, cauzand schimbari radicale in intreg peisajul familial. Violonista Ioana Dumitriu a trebuit sa se confrunte cu o situatie medicalan serioasa, presupunand cheltuieli substantiale, greu de surmontat in conditiile in care la mijloc exista si trei copii, care au necesitat o educatie pe masura posturii de intelectuali cu care au venit in aceasta tara. Cheltuielile mari induse de tratamentele medicale complexe la care a trebuit sa se supuna Ioana Dumitriu, au cauzat un stress financiar important, soldat cu vinderea casei si alte renuntari dureroase. Dar suportul membrilor de familie, al colegilor si prietenilor a ajutat familia Dumitriu sa depaseasca momentele grele si sa alimenteze speranta ca totul va fi, in final, bine.
Concertul a inclus o serie de piese alese cu grije chiar de Ioana Dumitriu, care au fost pe gustul audientei. “Dansul sabiilor” de Haciaturian interpretat de cei peste 60 de membri ai orchestrei de coarde si suflatori, in care reprezentarea romaneasca nu se limiteaza la sotii Dumitriu, a deschis seara simfonica arizoniana. Violonistul Dumitru Lazarescu, acompaniat de pianistul Larry Loeber, a fost protagonistul uneia din secventele pur romanesti ale spectacolului: “Balada” de Ciprian Porumbescu. Virtuozitatea si sensibilitatea cu care a interpretat aceasta piesa admirabila, a adaugat un plus frumusetii componistice care a devenit demult parte romaneasca a zestrei muzicale mondiale. Prezentarea facuta si in romaneste de catre violinist, a aratat ca sunt si romani carora nu le este rusine sa spuna ca sunt romani si au curajul sa o faca in fata unui public care include si americani sadea, adesea prea putin familiarizati cu cultura altor popoare. Este bine ca cei care au prilejul sa promoveze valorile romanesti o fac cu demnitate si mandrie, asa cum sunt romanii ajunsi pe trepte sociale superioare, intre care cele artistice ocupa un loc primordial. Cele doua piese “Balada” de Ciprian Porumbescu si “Rapsodia romana“ de George Enescu, au reprezentat cum nu se putea mai bine spiritual romanesc in aceasta seara simfonica din Phoenix. Rapsodia lui Enescu a incheiat concertul si se poate spune ca a fost piesa de rezistenta care a ridicat sala in picioare, starrnind aplauze furtunoase, la scena deschisa. Din program au mai facut parte doua piese de Bizet, interpretate de mezzo-soprana Rita Litchfield: “Carmen seguidilla” si “Carmen Habanera”. Violonista Magdalena Martinic-Jercic a interpretat o tema din Schindler. Simfonia Nr. 5 adagetto de Mahler a fost interpretata cu aplomb de orchestra aflata sun bagheta lui Kayoto Dan.
Seara a fost marcata emotional de eroina serii – Ioana Dumitru, care a aparut coplesita de eveniment. Lacrimile de la inceputul si sfarsitul concertului au exprimat in modul cel mai omenesc intensitatea simtamintelor generate de atentia care, pe buna dreptate, i s-a acordat. O viata dedicata acestui delicat instrument care este vioara, sunt sigur ca i-a furmnizat satisfactii deosebite, dar probabil ca nici una din ele nu a atins proportiile celor din aceasta seara. Compasiunea unui public simtitor, care intelege frumosul si exponentii lui, in cazul nostru ai muzicii de calitate, au impresionat-o pana la lacrimi pe violonista romanca din orchestra simfonica a Phoenixului si emotia ei sincera a fost resimtita si impartasita de public.
A fost o seara minunata in care multi romani din Phoenix s-au reintalnit in ambianta inaltatoare a unei rapsodii romanesti si a unei balade intrepretate cu maiestrie si virtuozitate de reprezentanti ai comunitatii romanesti din aceasta parte a Americii. Suntem convinsi ca americanii prezenti la acest concert, au plecat acasa cu o impresie frumoasa despre Romania si romani.
|
