|
Pe 23 ianuarie 2008 s-au implinit 130 de ani de la incheierea Armistitiului de la San Stefano intre Rusia si Imperiul Otoman, care, pentru noi, romanii, a marcat sfarsitul Razboiului de Independenta (1877-1878). Astfel, s-a incheiat Campania de la sudul Dunarii, soldata pentru armata romana cu 2.109 de militari pierduti pe campul de lupta si pentru care au fost amenajate mausoleele de la Grivita, Plevna si cimitirele de la Rahova (Oreahovo) si Smardan (Inovo), toate in Bulgaria. In 1877, Romania isi declara independenta fata de Imperiul Otoman si, in urma razboiului ruso-romano-turc, independenta tarii noastre a fost recunoscuta prin Tratatul de la Berlin din 1878. Romania a devenit astfel primul stat national independent din Europa de est. Intr-un cadru international favorabil - in 1865 -, a izbucnit din nou criza orientala si a inceput atunci, in 1877, razboiul ruso-turc. Romania si-a declarat independenta de stat totala, in 9-21 mai 1877. Guvernul condus de Ion C. Bratianu, si in care Mihail Kogalniceanu functiona ca ministru de externe, a hotarat ca, in cadrul cererii de asistenta a Rusiei, sa se uneasca cu fortele rusesti ce operau in Bulgaria. Armata romana, sub comanda directa a printului Carol I, a trecut Dunarea si a participat la asediul Plevnei; rezultatul a fost incercuirea armatei otomane, condusa de Osman Pasa (10 decembrie 1877). Independenta Romaniei, ca si independenta Serbiei si a Muntenegrului, precum si unirea Dobrogei cu Romania, au fost recunoscute, in Tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano (3 martie 1878). In urma insistentei marilor puteri, s-a tinut Congresul de Pace de la Berlin (iunie-iulie 1878), in cadrul caruia s-a recunoscut si mentinut statutul pe care si-l proclamase Romania cu un an mai inainte. S-a restabilit, de asemenea, dupa o lunga perioada de dominatie otomana, dreptul Romaniei asupra Dobrogei, care a fost realipita la Romania. Dar, in acelasi timp, Rusia a violat conventia semnata in 4 aprilie 1877 si a fortat Romania sa retrocedeze judetele Basarabiei de sud, Cahul, Bolgrad si Ismail.
|
